Statii de emisie-receptie pentru incepatori

Pentru ca soarele e tot mai nebunatic in ultima vreme si tot cauta pricina retelelor de alimentare cu energie electrica. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca satelitii care asigura buna parte din infrastructura necesara comunicatiilor sunt destul de fragili si ei saracii. Nu strica asadar sa vedem cum putem sa ne asiguram in caz de nevoie si cu un minim de mijloace de comunicare, mai ales ca in ultima vreme am devenit dependenti de telefoane mobile si acces la noutati instantaneu. Tin sa mentionez ca nu am (inca) licenta de radioamator, deci nu voi intra in detalii prea tehnice si astept corectari de la cei mai priceputi daca e cazul. Aceasta scurta prezentare se vrea doar un mic ghid informativ la fel ca si cel despre UPS-uri sau cu eoliene pentru acasa.

Asa cum ati observat poate unii dintre voi, in ultima vreme au inceput sa se inmulteasca antenele si pe autoturismele de la noi din tara. O statie e unul din cele mai simple mijloace de a afla necazurile din trafic, capcanele intinse de "prietenii" de la circulatie, drumurile blocate sau informatii despre destinatie. Implementate initial pe TIR-uri si folosite de soferii profesionisti, mai nou microbul a inceput sa-i prinda si pe cei cu turisme. In special de cand cu noile radare si inmultirea controalelor odata cu sosirea acestora.

Haideti sa le luam totusi pe rand si sa explicam diferenta intre statiile CB, cele de taxi, de radioamatori sau jucariile gen PMR. Pentru asta ar trebui sa vedem un pic clasificarea functie de frecventa a undelor radio. Unii poate ati mai auzit deja de ele, intalnind de exemplu denumirile in momentul in care faceati scanarea si memorarea posturilor tv in memoria acestuia. Avem asadar gama HF (High Frequency) sub 30 MHz, VHF (Very High Frequency) intre 30 si 300 MHz, iar apoi UHF (Ultra High Frequency) peste 300 MHz. Va este familiara gama 90-100 MHz pe care functioneaza posturile de radio FM ca si frecventele de 900 sau 1800 MHz pe care functioneaza telefoanele mobile.

De ce este importanta frecventa ? Poate va mai aduceti aminte lectiile de fizica din scoala despre lungimea de unda. Cu cat frecventa e mai mare, lungimea de unda e mai mica si antena necesara la fel, iar semnalul se propaga mai bine in spatii mici gen orase aglomerate. De aceea in telefonia mobila se folosesc frecvente de 900MHz sau chiar 1800MHz. Partea mai proasta este ca semnalul se propaga pe distante relativ scurte, iar frecventele mari combinate cu puteri crescute se lasa cu "spor de antena". Daca ne gandim ca la frecventa de 2400MHz lucreaza cuptoarele cu microunde iar emitatoarele instalate pe unele blocuri au puteri foarte mari e destul de simplu de inteles controversele ce s-au tot iscat in privinta amplasarii acestora.

Pe noi ne intereseaza insa tocmai comunicarea fara ajutorul retelelor construite de operatorii de telefonie mobila. Pe distante cat mai mari daca se poate. Iar pentru aceasta e recomandata utilizarea unor frecvente mai "pasnice". Care au lungime de unda mai mare si se pot folosi pentru comunicare la mare distanta, insa necesita antene mai lungi. Dar daca se combina o antena cat mai buna cu o statie sensibila si amplificare puternica, atunci treaba devine cu adevarat interesanta.

Incepusem insa discutia cu statiile CB. Acestea se numesc astfel pentru ca functioneza in frecventele Citizen Band de aproximativ 27 MHz pe care se poate opera in limita anumitor puteri fara autorizatie si fara a fi necesara inchirierea frecventei respective. Lungimea de unda este de 10 metri, motiv pentru care veti observa ca majoritatea antenelor au minim 1m lungime. Statiile respective opereaza inclusiv pe "faimosul" canal 22 adica frecventa 27.225 MHz care este folosita in Romania de posesorii de astfel de statii. Ideea este ca statiile pentru amatori au gama respectiva de frecvente impartita in 40 de canale intre care se poate comuta foarte usor, la fel ca schimbarea unui post de radio a carei frecventa a fost deja memorata. Pe canalul 22 se discuta "in public" iar pentru discutii private se poate alege una din celelalte frecvente disponibile memorata pe un alt canal.

Limita legala a statiilor este la o putere de maxim 4W iar in anumite tari se fac controale si tot ce depaseste valoarea respectiva este confiscat sau distrus. Cu o statie de 4W poti vorbi la o distanta de aproximativ 15 KM in camp deschis daca ai o antena buna. La noi, limita de putere e luata de utilizatori mai mult ca o recomandare, majoritatea soferilor profesionisti avand amplificatoare sau statii cu puteri de 50-100 sau chiar 200W ce bat la zeci, sute sau chiar mii de km. Un fenomen interesant este cel de "propagare" atunci cand eruptiile solare influenteaza atmosfera. In cazul unor conditii meteo favorabile se intampla sa auzi din Romania conversatii ale unor colegi de trafic aflati in Ungaria, Ucraina sau chiar Italia. O receptie cat mai buna e data de o antena cat mai sensibila. Degeaba ai o statie puternica daca ai o antena proasta si nu poti emite sau receptiona cum trebuie. Se poate intampla in unele cazuri chiar sa receptionezi un mesaj, dar sa nu poti raspunde.

Antenele CB merg doar pe frecventele CB si doar cu un spic (firul antenei) de lungimea celui original pentru care a fost construita bobina incorporata in baza acesteia. Ca si modele, statiile CB se impart in trei categorii. Cele portabile, care functioneaza pe baterii si pot fi utilizate in teren, dar mai mult pentru receptie, deoarece au puteri de obicei pana in 4W si antene mici. La acestea se pot insa atasa antene externe sau amplificatoare si devin astfel mult mai performante. A doua categorie sunt statiile mobile, care arata ca un aparat radio ce se instaleaza in bordul autoturismului. Sunt gandite pentru instalare la tensiune de 12V si au puteri incepand de la 4W pana la sute de watti. A treia categorie sunt cele fixe, gandite pentru comunicarea de acasa si functionand la 220V priza normala.

Costuri. O portabila bunicica costa undeva la vreo 500 RON. Una mobila incepe de la vreo 300 RON. Iar o statie fixa decenta ajunge pana la cateva mii de RON. Amplificatoarele sub 50W incep de pe la 200 RON. O antena cu tot cu suport magnetic si cablu este sub 200RON. Exista ca de obicei si variante la ocazie. Per total poti sa iei o antena cu statie, poate chiar si un amplif mic la 150 euro. Iar un setup ceva mai bunicel ajunge undeva la 300 euro, dar limita superioara e functie de buzunarul fiecaruia.

Dar uite ca ne-am lungit cu CB-ul, cu care recunosc ca sunt si eu cel mai familiarizat si probabil e un subiect de interes pentru multi. As vrea totusi sa zicem doua vorbe si de statiile VHF si cele PMR. Cele VHF (Very High Frequency) functioneaza in frecvente aflate in gama 150-170 MHz. Aici intra statiile portabile mai puternice, in genul celor Motorola folosite de politie, pompieri, salvamont. Tot aici intra si majoritatea statiilor folosite de companiile de taxi. Avantajul acestei game de frecvente este ca lungimea de unda este de aproximativ 2 metri. Asta insemna ca se pot folosi antene mai mici, dar se pot acoperi totusi distante de ordinul a cativa km sau chiar zeci de km in camp deschis. Lucru util in special daca se doreste utilizarea de statii portabile pe frecvente inchiriate de la operatorii de comunicatii.

Tot in gama statiilor cu antene mici gasim o a treia categorie de jucarii. Acestea sunt intr-adevar jucarii, pentru ca de obicei sunt de dimensiune foarte mica, au o putere de 0.5W si bat pe distante de maxim cativa km. Statiile PMR (Private Mobile Radio) functioneaza pe frecvente de 446 MHz intr-o zona libera pentru utilizarea publicului larg a gamei UHF (Ultra high frequency). Lungimea de unda este de 70cm deci antenele necesare sunt foarte mici, iar aparatele ajung la dimensiunea unui telefon mobil. Dar nu pot fi folosite pentru comunicatii la mare distanta, chiar daca se folosesc puteri mai mari decat limita legala.

O categorie un pic mai speciala o constituie statiile "pentru radioamatori". E vorba de pasionatii de comunicatii radio, care au obtinut licenta in urma unui examen, au indicativ si dreptul "oficial" de a utiliza statii cu putere de emisie mai mare. Ei beneficiaza si de repetoare in frecventa VHF sau UHF care pot prelua si retransmite comunicatiile la fel cum o fac antenele GSM. Doar ca sunt ceva mai independente si beneficiaza de faptul ca statiile respective au putere sau lungime de unda mai mare. Astfel radioamatorii prefera de multe ori aparate dual-band ce emit atat in frecventa PMR cat si in cea VHF, iar de receptionat pot receptiona aproape orice. Pentru o treaba mai serioasa, statii de genul acesta rezistente la apa si socuri se pot dovedi jucaria ideala. Nu cred ca ar strica sa ai vreo doua jucarii din astea intr-o cutie metalica sau protejata asa cum se explica AICI in caz de necaz. Asta pe langa CB-ul din masina care e util oricum in multe situatii.

Inchei asadar concluzionand ca ideea articolului era de a familiariza un pic lumea cu ceea ce inseamna mijloacele de comunicare aflate la indemana tuturor si independente de infrastructura clasica de telefonie sau alimentare electrica. Poate ca in viitor o sa fim in stare sa comunicam telepatic. Nici de bani nu vom mai avea nevoie. Pentru perioada de tranzitie insa niste masuri de precautie sunt binevenite. Ca statiile de mai sus pentru momentul in care telefoanele mobile si infrastructura clasica vor incepe sa faca figuri. Sau niste monezi palpabile atunci cand cele electronice vor inceta sa mai existe. Cu tot optimismul, un minim de pregatire nu strica niciodata. Pentru cei carora le-am starnit curiozitatea exista bineinteles si nenumarate forumuri sau cluburi de radioamatori unde se pot afla informatii detaliate despre anumite modele de statii, antene, frecvente si altele de genul.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.