Ieri am avut pe forum o discutie interesanta cu Zarzavat. O dezbatere despre schimbarile de care am tot vorbit in ultima vreme. Despre lectiile valoroase pe care noi ca romani am avut ocazia sa le invatam nu demult. Si care ar trebui sa ne ajute in anii care vor urma si in noua tranzitie care va incepe in curand.
Era vorba de o alta cadere de sistem care se intampla cu cativa ani in urma. La fel de incredibila si inimaginabila pentru omul de rand ca si cea care ne asteapta acum. Si problemele care apar tocmai pentru ca un om aflat in interiorul sistemului care sta sa cada, nu poate in general sa inteleaga corect ceea ce se intampla in jurul lui.
Ia spuneti, in 23 septembrie 1989 cum ati fi reactionat daca va spunea cineva ca in 3 luni Ceausescu e mort ? Ca vom scapa de lipsurile grave de hrana si energie. De cozi vesnice la mancare, de frig si intuneric in case zilnic. Ca in 10 ani televiziunea prin cablu cu zeci de programe si calculatoarele vor fi chestii banale. Ca se va inventa o jucarie numita telefon mobil care incape in buzunar si mai face pe GPS-ul, camera video si aparatul foto simultan. Ca internetul va revolutiona sistemul de comunicatii, de informare si economii intregi. Si noi vom putea pierde vremea pe blog discutand liber economie si facand filozofie...
Stiu, majoritatea ar fi spus ca e un vis frumos. Utopic chiar. Auzi, telefon mobil si internet cand noi nu avem apa calda, stam pe intuneric si murim de foame. In 10 ani de acum ? S.F.-uri domnule, fugi de aici.
A fost numai lapte si miere ? Cat a durat prabusirea ? Dar refacerea ? Cum ar fi evoluat societatea daca nu ar fi venit mineriadele ? Daca nu s-ar fi grabit Ilici si gasca de comunisti ajutati de amicii de la est sa se bage in fata ? Cum s-ar intampla daca fenomenul s-ar petrece la nivel global ? Si n-ar mai avea cine sa-i sprijine pe cei care vor incerca sa "fure" o rasturnare de sistem in folosul propriu ? Si apoi sa traga inapoi educatia, cercetarea si stiinta pentru a indobitoci lumea cu consumerism prin intermediul mass-media ?
Credeam ca noi, ca romani, ar trebui sa fim mai deschisi la minte. Sa fi invatat ceva din lectiile ultimilor ani. Ca totul e posibil daca vrei. Ca trebuie sa inveti sa faci diferenta intre adevarat si fals. Ca e pacat sa iei teapa de la Caritas. Si sa pui apoi botul la FNI. Doar pentru a repeta din nou povestea afirmand ca imobiliarele "doar creste" si nu are cum sa scada.
Multe persoane au inteles din optimismul meu ca daca pica sistemul actual azi, maine ne reformam si ne regularizam si totul e lapte si miere. N-am insistat niciodata ca revenirea se va desfasura brusc si fara unele sacrificii. Ca nici atunci n-a fost roz si bine instantaneu, ci a urmat o perioada de crestere treptata. Insa colapsul s-a desfasurat destul de rapid. Am incercat sa arat ca la fel ca atunci, impactul social va fi major si prabusirea se va intampla peste noapte. Si in ciuda faptului ca acum oamenii se tem de un nou colaps, unii il vad totusi ca un eveniment benefic. Cei care au inteles ca poate fi si mai bine de atat. Cei care doresc la o lume mai buna si sunt aratati cu degetul drept visatori. Pentru ca "sistemul" de acum nu are cum sa pice, nu-i asa ?
Pesimistii pot spune ca de atunci am ramas rataciti in tranzitie, daca ne comparam noi de acum cu vecinii din vest de acum. Dar daca ne vom compara cu noi cei din perioada comunista, devine clar ca in aproximativ cativa ani depasisem deja nivelul de trai de atunci. Iar acum putem spune ca suntem la "ani-lumina" de 1989. Cu toata coruptia, jaful si manipularile de care ne plangem si care ne-au pus bete in roate. Putem sa ne imaginam oare care ar fi fost dezvoltarea daca acestea ar fi fost eliminate de tot atunci ?
Apoi, nu e corect sa privim acum lucrurile ca si cum am fi in exteriorul sistemului. Analizand cu actualele cunostinte, ceea ce traiam si gandeam atunci. Cati din cei care traiau in epoca comunista stiau ce se intampla in vest ? Mai ales cei care erau bombardati zilnic cu manipulari, cu cincinale, cu realizarile partidului si cate si mai cate. Care nu iesisera din tara si nu aveau termen de comparatie decat in ideea "legendelor" si povestilor de la altii. Care visau la un sistem mai bun, dar nu si-l puteau imagina. Care voiau sa scape de Ceausescu dar tremurau la gandul unei revolte si haosului cauzat de prabusirea comunismului.
S-ar putea sa avem niste surprize, la fel cum au avut si cei de atunci. Tin minte ca in timp ce se intampla, totusi multora nu le venea sa creada ca e real. Se uitau la televizor si erau pur si simplu blocati. Chiar si dupa lichidarea de urgenta a cuplului Ceausescu pentru musamalizarea treburilor si eliminarea indoielilor. Incearcati sa va aduceti aminte de acele momente, daca le-ati trait in tara si erati suficient de mari sa vi le amintiti. Sentimentul de incredibil era extrem de puternic in randul oamenilor normali.
Cam asa vedem si noi lucrurile acum, de pe aceasta planeta amarata, o picatura intr-un univers infinit, mult mai mica decat era atunci Romania fata de restul globului. Multi nici macar nu putem sa ne imaginam ca poate exista si altceva. Iar cei care vorbesc despre asta suna de multe ori utopic si neconvingator.
Din pacate si eu ca si voi, sunt in sistem. Si chiar daca unii reusesc sa isi fac o idee despre ce ar putea fi, le e uneori greu sa explice si altora despre asta. La fel ca si cei care pe vremea comunistilor vizitau o tara vestica, citeau un ziar strain sau ascultau emisiuni radio din afara. Incercand apoi sa explice vecinilor cam cum se intampla lucrurile in alte parti, ca au fost deja "revolutii" asemanatoare in alte tari si se apropie si randul nostru. Semnele se adunau si unii stiau ca va urma. Curand. Poate nu in 87 cand s-a incercat la Brasov prima revolta spontana si inabusita. Poate nu in primavara lui 1989 cand s-a intamplat la unguri. Dar pentru unii era din ce mai clar ca nu mai dureaza mult, chiar daca nu reuseau sa-i convinga de asta si pe restul majoritatii.
In final, incerc sa inchei intr-o nota optimista. Si pentru "pesimistii" de meserie, repet: nici acum 20 de ani nu s-a sfarsit lumea. Decat pentru ceasca si inca cativa. Mda, ca sa vezi inca o coincidenta. Imediat sunt exact 20 de ani de atunci. N-ar fi frumos sa ne prinda aniversarea in mijlocul unei alte "revolutii" ? Una adevarata de data asta... ;)
Si Nea Nelu? Cine e Nea Nelu? :-)
RăspundețiȘtergereFara nea Nelu de data asta. Aia era ideea... :)
RăspundețiȘtergereSau tot cu el. :-)
RăspundețiȘtergereDane, pai unde-i optimismul in cazul asta.. ? :-)
RăspundețiȘtergereCa n/o sa mai reziste inca 20 de ani. :-)
RăspundețiȘtergereFoarte frumos postul, bine argumentat cu cele intimplate.
RăspundețiȘtergereSi din acest interval scurt de timp - anii '80 pina azi - iese la iveala ciclitatea formelor :D.
Din observatiile mele oamenii nu prea invata din experienta, ex. caritas, safi, fni. - pe pielea mea le-am trait. (prin parinti). Sau aceasta a fost generatia "veche" iar cea care apare in acest ciclu nou va fi muullt mai atenta (constienta).
Mmda bunisor postul, fraza cu Ilici e mai buna decat as fi putut eu spune. In ultimii ani am vizitat 5-6 tari straine in scop turistic si chiar am fost curios sa vad ce simte fiecare localnic pentru tara lui, daca e multumit si cum ne percepe pe noi romanii chiar si de la distanta. Si mai important mi s-a parut interviul pe care l-am vazut pe blogul afrindia cu tipa din austria si modul cum ne percepe o persoana care cred ca vine dintr-o tara civilizata. Cred ca, daca vrem sa evoluam spre mai bine trebuie sa avem o privire mai - 3D - ca sa zic asa asupra evolutiei noastre in ultimii 20 de ani. Eu inca mai sper ca in 10 ani de ex. sa avem o alta clasa politica care sa fie mai mult preocupata de oameni. As fi de acord sa-i trimit sa stea la sectiunea Visitors in Camera Comunelor din Londra pentru cel putin o luna pe fiecare parlamentar din actualul legislativ pentru a vedea ce inseamna democratia adevarata. Sunt multe de spus, eu nu cred ca vom avea o cadere pentru ca pentru a avea cadere trebuie sa fii sus. Iar noi suntem jos, unde sa mai cadem :)
RăspundețiȘtergereMersi baieti, ma bucur ca v-a placut.
RăspundețiȘtergereMad io - si eu sper ca noua generatie sa devina tot mai constienta
Anonim - suntem mai jos decat vesticii, dar mai sus decat eram in perioada comunista si in timpul "revolutiei" de atunci.
Deci nitzel tot o sa suferim si noi in viitoarea rasturnare de sistem, chiar daca nu asa de tare ca altii.
Am realizat prea tarziu ce se intampla cu noi si ce urmari au actiunile noastre. Cand suntem la fundul sacului ne gandim la Revolutie si schimbarea sistemului...ce gluma, ce mai putem inderepta acum? Punem petrolul la loc? ducem zapada si refacem ghetarii? astupam cu paturi gaura in ozon? Cand cretinii aia de la Seul infometeaza poporul ca sa aiba arme nucleare eu trebuie sa ma gandesc ca vom reforma sistemul?? ce gluma.
RăspundețiȘtergereAsa am crezut si la revolutie ca vom incepe o noua si minunata viata alaturi de americani si europeni etc.... Dar fiind baieti destepti Tot cu aceiasi tovarasi am inceput si Unde? am ajuns????
Da, va fi o noua ordine, Ordinea din Biblie.
Este bine ca majoritatea nici nu gandesc la asa ceva si inghit la masa de pranz covrigiidin coada cainilor de la capatul tunelului.
Sintem Iubiti. Inca.
Anonim, never say never, aia era ideea articolului...
RăspundețiȘtergereNu trebuie sa punem petrolul si la loc, ci doar sa incetam a-l mai consuma si polua cu ajutorul lui.
Nu trebuie sa ducem zapada la poli, e chiar ok daca avem o clima mai blanda. Nu mai crede toate aberatiile lui nea Gore despre codoi.
Nu vor mai rezista mult nici cei care infometeaza poporul, daca miscarea va lua amploare si va cuprinde intreaga planeta.
Hai, putin optimism, ce mama ei de treaba...
O sa fie bine, eu abia astept sa terminam demolarea, ca sa inceapa reconstructia. :-)
Ca sa fi optimist trebuie sa ai ceva indicii ca exista o alternativa mai buna.
RăspundețiȘtergereO revolta zdruncina puterea, dar daca nu exista alternativa, puterea se redreseaza.
Am nu doar cateva, ci o gramada. Unele le-am tot prezentat si pe aici, cine a fost curios le-a remarcat.
RăspundețiȘtergereVor urma si altele si probabil ca atunci cand lucrurile vor deveni cu adevarat maro, acest blog va deveni unul din cele mai optimiste.
Incercand, ca si acum, sa balanseze oarecum opinia generala... :)