marți, 21 aprilie 2009

Religie vs spiritualitate

Pastele a venit si a trecut. La fel si cele cateva zile de mai multa sau mai putina liniste pentru fiecare. Si ne-am reintors in zbuciumul nostru, la agitatia vietii care trece pe langa noi cu viteze din ce in ce mai ametitoare.

Am avut ocazia sa ma relaxez un pic in aceste zile. Am preferat sa-mi petrec clipele libere linistindu-mi un pic gandurile si petrecand mai mult timp cu familia. Apreciez in special stropul de pace din aceste zile, tot mai greu de gasit in ultima vreme in jurul nostru. Imi fac placere si obiceiurile sau traditiile, pe care le vad mai importante decat aspectul religios in sine. Pentru ca personal pun mai presus impartasirea acestor momente de sarbatoare si bucurie cu cei dragi, decat incercarea de a urma intocmai "instructiunile" bisericesti.

In nebunia tot mai mare din lumea care ne inconjoara e cel mai important sa avem sprijin. Sa gasim acel echilibru interior care ne permite sa redevenim optimisti, sa gasim puterea sa zambim in fata dilemelor pe care ni le pune viata. In special in aceste momente, in care totul pare sa devina incert si toate punctele de reper vechi par sa se prabuseasca.

Daca religia va poate ajuta sa gasiti aceasta pace si acest echilibru, atunci e bine si asa. Daca familia si prietenii sunt cei pe care va bazati acum pentru o mana de ajutor este si mai bine. Si daca si spiritualitatea proprie va da mai multa incredere in faptul ca veti reusi sa treceti cu bine peste incercarile care vor veni, este perfect.

Prin intermediul anumitor activitati in care sunt implicat, am ajuns sa cunosc destul de bine bisericile si oamenii care le deservesc. Atat cele ortodoxe de care apartin in mod traditional, cat si catolice, reformate, iehoviste sau de alta religie. Fiecare cu bune, cu rele, cu slujbe mai interesante sau mai plictisitoare. Cu preoti si enoriasi mai inclinati spre spiritualitate sau mai catre cele "lumesti". Cu ritualuri mai complexe ori mai simple. Cu povesti si interpretari diferite ale divinitatii. Si evident cu pretentii mai mici sau mai mari de a cunoaste adevarul unic.

Dar ce am invatat din toate acestea este ca pana la urma cel mai important ramane omul. Si relatia sa proprie cu spiritualitatea. In care obiceiurile si traditiile din diversele religii dau sare si piper, atata timp cat nu se exagereaza cu ele. In care conteaza mai mult sentimentul interior si atitudinea de zi cu zi fata de ceilalti, dar mai ales fata de propria persoana. In care religia poate ajuta, dar nu se poate substitui sentimentelor si ideilor proprii fiecarui individ UNIC in felul sau.

Si am mai invatat ca religia si spiritualitatea sunt doua lucruri total diferite:

"There is a valley where that which is Spiritual stands on one side
and that which is religious stands on the other side.

In the middle walks the Creator and the Creation.
In time, all shall be as one...
I shall meet you there."
....Blue Star......

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu