Azi adaug inca niste linkuri care intaresc ceea ce vreau sa demonstrez:
Firmele care produc lingouri de aur fac fata cu greu cererii, pe fondul interesului mare al investitorilor
Micuta si discreta societate elvetiana Argor-Heraeus, ascunsa in inima Alpilor elvetieni, la granita cu Italia, nu cunoaste notiunea de criza. Aceasta pentru ca respectiva firma produce lingouri de aur, din ce in ce mai cerute pe o piata in care fiecare cauta un refugiu sigur in fata devalorizarii celorlalte instrumente de investitii, relateaza AFP.
"Nu am mai vazut niciodata asa ceva, de cand am venit sa lucrez la Tessin, in urma cu 20 de ani", povesteste Erhard Oberli, directorul general al societatii specializate in producerea de lingouri sau de piese mici de aur pentru ceasuri si bijuterii.
Criza economica mondiala a afectat puternic cererea pentru bijuterii si ceasuri scumpe, dar, pentru a face fata cererii in crestere de lingouri, Argor-Heraeus s-a vazut nevoita sa-si majoreze capacitatile de productie a pretioaselor bare de metal.
In Europa, cererea a sarit la 113,7 tone in trimestrul IV 2008, in comparatie cu modesta cifra de 9 tone aferenta perioadei similare a lui 2007. 40 de tone intra in contul Germaniei si 42,3 tone in cel al Elvetiei.
Did the ECB Save COMEX from Gold Default?
In normal times, very few people do this. Only about 1% or less of gold contracts must be delivered. The lack of delivery demand allows the casino-like world of paper gold futures contracts to operate. Very few short sellers actually expect or intend to deliver real gold. They are, mostly, merely playing with paper. It was amazing, therefore, when March 30, 2009 came and passed, and so many people stood for delivery, refusing to part with their long gold futures positions.
On Tuesday, March 31st, Deutsche Bank (DB) amazed everyone even more, by delivering a massive 850,000 ounces, or 8500 contracts worth of the yellow metal. By the close of business, even after this massive delivery, about 15,050 April contracts, or 1.5 million ounces, still remained to be delivered. Most of these, of course, are unlikely to be the obligations of Deutsche Bank. But, the fact that this particular bank turned out to be one of the biggest short sellers of gold, is a surprise. Most people presumed that the big COMEX gold short sellers are HSBC (HBC) and/or JP Morgan Chase (JPM). That may be true. However, it is abundantly clear that they are not the only game in town.
In summary, there is now so much demand for delivery of the mini-contracts that the exchange can no longer deliver 1 kg bars. When the wording was changed, a flurry of complaints resulted. Technically, in my opinion, if you bought a mini futures contract from an NYSE-Liffe clearing member, prior to December 31st, you could bind them to their legal contract with you, and force them to either deliver the 1 kg bar, or pay for you to obtain it on the open spot market. Based upon the original wording, NYSE-Liffe and its clearing members are legally obligated to deliver that 1 kg bar per contract, whether they want to or not, and regardless of the internal rules of the exchange. Whether anyone will force compliance, however, is an open question.
Absent legal action, clearing members are now being allowed to hand out little slips of paper, called “warehouse depository receipts” (WDR). These are being substituted for “vault receipts” (VR). The WDRs, in contrast to the VRs, merely promise the customer that he owns a 1/3 interest in a 100 ounce bar. The customer is not allowed to take delivery, unless he can accumulate 3 WDRs, which equals 1 VR. NYSE-Liffe shares its warehouses with COMEX. The warehouse is predominantly stocked with 100 ounce bars. The COMEX ETF also stores 100 ounce bars, and clearing members can withdraw baskets of them in order to meet delivery demands. But, the COMEX ETF doesn’t store any 1 kg. bars.
Puterea şi bancherii: lecţii din America
Imensa calitate a aurului este că el şi numai el reprezintă moneda rezultată din alegerea pieţei libere, a oamenilor care trudesc. Fiindcă suntem invariabil confruntaţi cu o alternativă crudă: aur (argint) sau stat. Aurul este instituţia monetară a pieţei, o marfă care trebuie furnizată cu preţul extragerii ei din pământ şi al prelucrării ulterioare; din contră, statul furnizează bani tipăriţi practic fără nici un cost şi cecuri bancare create din nimic.
Ştim, dintru început, că orice operaţie guvernamentală e generatoare de risipă, ineficientă şi subordonată mai degrabă intereselor birocratului decât celor ale consumatorului. Preferăm, oare, să ni se confecţioneze pantofii de către producători privaţi aflaţi în competiţie pe piaţ]a liberă, sau de către monopolul gigantic care este guvernul federal [american]? Statul nu se poate descurca în nici un caz mai bine ca furnizor de bani. Ba situaţia banilor este chiar mult mai rea decât cea a pantofilor sau a oricărui alt bun. Dacă statul produce încălţăminte, aceasta e cel puţin utilizabilă, chiar dacă va fi excesiv de scumpă, incomodă şi inadecvată dorinţelor consumatorilor.
Tendinţa naturală a statului, o dată ce-şi vede asigurat controlul asupra banilor, este de a inflaţiona şi de a distruge valoarea monedei. Pentru a pătrunde acest adevăr, trebuie să examinăm natura statului şi a isprăvilor sale în calitate de creator de bani. De-a lungul istoriei, guvernele au suferit cronic de insuficienţa veniturilor. Motivul nu e greu de sesizat: spre deosebire de mine şi de dumneavoastră, guvernele nu produc bunuri şi servicii utile, comercializate pe piaţă. În loc să producă şi să-şi vândă serviciile, guvernele parazitează, mai degrabă, piaţa şi societatea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu