Din aproape in aproape

Cred ca stiu ce gandesc deja unii dintre cei care mai arunca un ochi din cand in cand pe aici: baiatul asta incepuse promitator, facea niste analize economice interesante, dar in ultima vreme s-a prostit. De economie nu prea mai scrie, in schimb a inceput sa bage materiale despre spiritualitate, conspiratii si alte nebunii.

Mda, poate pe unii nu ii intereseaza materialele de genul asta. Pe altii ii sperie. Iar unii pur si simplu nu sunt interesati de asa ceva. Am fost educati sa respingem din prima tot ce se apropie de eticheta "conspiratie". Ca nu cumva sa gandim prea mult si sa unim cumva niste puncte la final, care sa ne puna pe ganduri.

De ce ? Pentru ca e simplu sa mergi din aproape in aproape. Sa iei bucatica cu bucatica, materiale care sunt credibile si de bun simt, iar la final sa incerci sa faci niste corelatii si sa obtii o concluzie care nu mai e chiar asa de bun simt.

De exemplu. Avem politica romaneasca. In care daca mai incerci sa-i zici cuiva ca avem si guvernanti cinstiti sau parlamentari cu bun simt, rade pe sub mustati in cel mai bun caz. Avem economia romaneasca. In care daca mai zici cuiva ca marii colosi care fac afaceri cu statul sunt de fapt firme cinstite care au ajuns unde au ajuns fara spaga si tras de sfori, te crede cel putin naiv. Avem sistemul bancar. In care daca mai spui cuiva ca bancile sunt de fapt niste institutii oneste, in care singura grija a bancherilor este de a oferi niste servicii de calitate si de a nu incerca prin orice metoda sa jumuleasca clientul, isi da seama ca probabil n-ai calcat niciodata intr-o banca.

Apoi, pe plan international. Ii avem pe prietenii nostri rusii. Care-s baieti de treaba, n-au furat tezaure, n-au jumulit pe vremea comunistilor jumatate de europa, nu santajeaza acum pe nimeni cu gazul si petrolul, nu cauta zazanie in fostele sale republici si in general fac numai fapte bune. Nu au structuri mafiote sau baroni locali care-si vad doar interesul afacerilor proprii, ci duc o politica prin care incearca sa creeze o viata prospera pentru cetatenii lor si nu numai.

Ii avem si pe chinezi, care nu s-au inmultit ca furnicile, nu copiaza pe nimica cam orice tehnologie pe care pot pune mana, nu stiu ce e aia cenzura si nici cu tibetanii n-au avut nimic de impartit.

De americani, ce sa mai vorbim, ca i-am bagat si asa prea mult in seama. Stie toata lumea cat de bine, de cinstit si de roz stau lucrurile si la ei. Ca bancile lor is cele mai solide, ca n-au interese pentru petrolul arabilor, ci au dus de fapt "razboaie pentru pace" in ultimii ani. Si ca nu scot dolari pe banda doar-doar or mai amana inevitabilul, pentru ca economia de fapt trece doar printr-o "usoara recesiune". Mda, si marmota zicea la fel.

Ei, vedeti, luate punct cu punct, toate aceste elemente vi se par usor de inteles. Si atunci de ce unora li se pare greu ca mergand din aproape in aproape sa-ti faci o imagine de ansamblu ? Un tablou in care anumite grupuri de interese trag sforile in directia dorita. In care minciunile si manipularea se incadreaza usor in peisaj. Si in care multe din lucrurile etichetate drept povesti S.F. devin de fapt mult mai credibile decat ceea ce ni se serveste drept "stiri adevarate", zilnic, la tembelizor. Ce valoare mai are de fapt cuvantul "imposibil" in ziua de azi ?

Stiu, fiecare are o limita. O limita a rabdarii, o limita a acceptarii anumitor lucruri, o limita a inghitirii prostiei sau a gogosilor zilnice. O limita care separa raul de bun, prostia de inteligenta, adevarul de minciuna, care separa realul de S.F. Insa acea limita este impinsa tot si tot mai departe in ultima vreme. Ca un elastic care e gata sa scape si sa se intoarca impotriva celui care l-a impins dincolo de orice limita...