Azi ne jucam cu ismele

Stiti ca in general ma feresc de etichetari. Dar azi mi-am facut de cap si a iesit o ciorba de isme. Poate si pentru ca in ultima vreme am scris mai rar, din lipsa de timp si de lehamitea de a repeta lucruri pe care le-am tot spus. Cum a inceput povestea ? Ma uitam zilele trecute la ceea ce se intampla in spania si grecia. Sau in alte tari in care au avut loc manifestatii de genul celor din Puerta del Sol. Miscarile au fost spontane si deocamdata apolitice. Pentru ca oamenii simt nevoia unei schimbari, simt ca asa nu mai merge, dar inca nu stiu ce ar trebui facut in aceasta privinta. Unii au sugerat reforme ale sistemului electoral, reforme politice de un tip sau altul, un alt mod de a vota, eventual crearea unui nou partid, cu oameni noi si cu structuri institutionale curatate de coruptie si mizeria care exista acum. Idei foarte frumoase si utile la prima vedere, nu-i asa ?

Tot zilele trecute frunzarind pe net am dat peste materialul urmator: anarhismul comunalist. Inainte sa va speriati de titlu, dati un click pe linkul respectiv si cititi macar cateva paragrafe. De exemplu acesta: Piotr Kropotkin definea anarhismul ca: "numele dat acelui principiu sau filosofii de viaţă care consideră că societatea poate fi concepută şi fără conducerea unui guvernământ; armonia într-o asemenea societate poate fi obţinută, nu prin supunerea faţă de lege sau prin obedienţă faţă de o autoritate, ci prin acordurile libere realizate între grupuri variate din punct de vedere profesional, teritorial, constituite liber în numele producţiei şi consumului, ca şi pentru satisfacerea unei infinite varietăţi de nevoi şi aspiraţii ale unei fiinţe civilizate."

Sau acesta: "Anarhismul ne învaţă cum putem trăi într-o societate în care nu există nici un fel de constrângere. O existenţă fără constrângere înseamnă, natural, libertate; înseamnă libertatea de a nu fi forţat sau obligat şi şansa de a-ţi conduce viaţa aşa cum crezi tu că este cel mai bine." "Să fii guvernat înseamnă să fii ţinut în beznă, inspectat, spionat, condus, legiferat, numerotat, înrolat, îndoctrinat, să ţi să ţină predici, controlat, estimat, evaluat, cenzurat, condamnat de creaturi care nu au nici dreptul, nici înţelepciunea şi nici virtutea de a o face ... să fii guvernat înseamnă că la fiecare tranzacţie, la fiecare operaţie să fii notat, înregistrat, taxat, ştampilat, măsurat, licenţiat, autorizat, admonestat, interzis, corectat, pedepsit.. Asta înseamnă să fii guvernat".

Cu alte cuvinte, guvernul legal reprezintă o povară imensă pe umerii cetăţeanului, care nu se poate apăra în nici un fel de el. Şi asta nu e totul. Aparent, statul este o organizaţie care îşi propune să apere şi să ocrotească cetăţeanul prin lege şi ordine. Dar de fapt, guvernul este cel care foloseşte cel mai des violenţa, este primul care nu respectă legea şi prin opresiune creează mizeria în care trebuie să trăiască cetăţeanul. Statul corupe şi distruge tot ce atinge. Ca act de autojustificare, statul trebuie să prezerve dezordinea, iar esenţa sa legală este prin natura sa contrproductivă şi disfuncţională. Iar cetăţenii sunt permanent orbiţi prin ideologie şi prin credinţă ajungând să sanctifice autoritatea prin acceptarea de a fi furaţi şi abuzaţi prin orice mijloace.

Poti sa-i contrazici ? Cam greu daca este sa aruncam mai atent o privire in jurul nostru. Chiar daca am inlocuit regii cu presedinti sau dictatori. Chiar daca am schimbat boierii cu parlamentari, cu manageri de multinationale sau cu secretari generali ai PCR. Chiar daca in loc de palmasi sau iobagi avem creditaci si contribuabili. Chiar daca in loc de dijma, haraci si zeciuiala avem dobanda, taxe si impozite sau procente din productia pe ultimul cincinal. Sistemul in esenta este identic: omul mic de la baza piramidei e controlat si obligat sa faca ce vrea cel din varful piramidei. Iar apoi sa fie si multumit ca traieste intr-o lume democratica si libera. Ceea ce avem noi acum este un sistem VERTICAL sau mai bine zis PIRAMIDAL in care puterea se concentreaza la varf. Iar ceea ce propun tinerii cu care incepusem discutia in acest articol este o noua schimbare de fatada.

Motivul pentru care probabil nu m-au impresionat asa-zisele alternative ce ofera solutii politice si nu ma conving inca nici acum: auto-limitarea. In "cercurile corporatiste" ca sa zic asa exista un termen care apare fredonat la fiecare training motivational: THINK OUTSIDE THE BOX. Lasand la o parte ironia de a folosi un astfel de termen in cadrul unei asemenea organizatii, ideea ramane una valoroasa. Incearca sa gandesti dincolo de limitele si granitele trasate in mod real sau imaginar. Incearca sa vezi sistemul actual cat mai in ansamblu, dincolo de cadrul strict politic sau de modelul clasic piramidal: prostimea lucreaza (si din cand in cand voteaza) iar smecherimea controleaza.

Oricum principala buba cu "democratia" este ca de fapt reprezinta dictatura majoritatii asupra minoritatii. Cu ce drept poti cere cuiva sa faca ceva obligat ? Orice. De la a bea un pahar de apa pe care nu vrea sa-l bea pana la a munci patru luni pe an pentru beneficiul altora ? Mie pur si simplu notiunea asta de impunere, de fortare, de obligare, de luare cu japca imi starneste repulsie. Nu o suport. Desi imi place sa impart, sa ofer voluntar, ma simt bine cand daruiesc, cand ajut de buna voie sau particip la actiuni comune pentru binele grupului sau al altora. Dar vreau sa fac asta atunci cand doresc eu, nu cand doresc altii. Oi fi eu defect. Altora li se pare normal pumnul in gura bagat celor 49% care au realizat ca votul e inutil sau celor 25% care voteaza altceva, de catre cei 26% care nu stiu ce fac sau care au fost prostiti cu o galeata si doi mici. Intr-o tara cu 3 milioane angajati in sectorul privat si 18 milioane majori vaccinati cu drept de vot, spor la schimbari "democratice" pentru binele celor care muncesc.

Eu consider ca mergand in continuare pe acelasi calapod: partide, reprezentanti, stat cu idei de genul hai sa facem un partid “nou”, o miscare “noua”, cu niste oameni “noi”, sa reformam sistemul electoral, sa mai dam o sansa "democratiei".. pana la urma ne invartim in cerc si ne intoarcem tot de unde am plecat. Oamenii noi se invechesc, partidele noi sunt infiltrate, institutiile noi sunt corupte si se ajunge in acelasi punct. Este un fel de manipulare in plasa careia cad cei care fac primii pasi in incercarea de a se elibera. Este una de genul “sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimic”. De aceea in ultima vreme incerc sa caut siteuri si bloguri care vorbesc de o lume si un sistem fara partide, fara control de la varf, fara banci centrale, fara structurile vechi si obosite care ne chinuie de atata amar de vreme si a caror posibila schimbare e cel mult de fatada.

In limba romana nu prea gasesti asemenea pagini, suntem inca la inceput si lumea abia a ajuns sa se familiarizeze cu ideea necesitatii schimbarii. Pe viitor insa sunt convins ca ideile vor incepe sa se cristalizeze si la noi. Uitati aici un prim exemplu: Fascinatia Puritatii - Sursa Centralizarii. Prin centralizare se lucreaza cu numere prea mari ceea ce duce la doua erori fundamentale de gandire: impresia ca mai mult inseamna mai bine, ceea ce este o mare eroare. A doua duce la luarea deciziilor gresite (prin extrapolare - nu tot ceea ce este bun pentru un oras mic este bun si pentru un oras mare). Intotdeauna in sistemele centralizate nu vor ajunge in functii de conducere oamenii cel mai bine pregatiti ci oamenii care isi doresc cel mai mult sa conduca, iar acestia sunt oamenii ambitiosi, dispusi sa faca orice pentru functie, deci coruptibili sau chiar corupti. In societatile centralizate coruptia nu apare din cauza oamenilor corupti ci dimpotriva, centralizarea duce la coruperea oamenilor coruptibili. Centralizarea este Sursa coruptiei. Solutia ? Solutia este o Societate de tip Retea, fara centre de putere ci numai cu noduri de coordonare.

Este interesant cum oameni care pornesc pe cai diferite pot ajunge la concluzii asemanatoare: Alternative monetare. E vorba de colaborarea intre nodurile unei retele. E vorba de oameni, comunitati, orase, intreprinderi care pot colabora intr-un sistem ORIZONTAL de tip P2P. Asta este o varianta pe care nu o prea intalnim in ismele clasice cu care am zis ca ne jucam un pic astazi. Atat comunismul cat si capitalismul sunt sisteme verticale. Iar anarhismul ? Pai cel comunalist ar fi o combinatie intre sistemele orizontale si cele piramidal-comuniste. Adica un fel de piramide sau state mai mici. Macar aici daca nu-ti place cum merg lucrurile poti pleca mai usor. Schimbi mai rapid firma la care lucrezi sau cercul de prieteni cu care colaborezi, decat iti parasesti tara in care guvernul a luat-o razna. Iar in comunitatile mici lucrurile se pot repara mai usor si greselile sunt observate mai din timp. Ar fi ca un fel de familii mai mari in care lucrurile pot functiona fara structuri complexe, legi stufoase, alegeri "democratice", partide politice si toata masinaria necesara functionarii unui stat. Acestea ar putea deveni ulterior nodurile retelei de care va spuneam.

Din linkul pe care vi-l recomandam mai sus am lasat la urma anarhismul individualist. De ce ? Pai hai sa vedem cum este descris acesta: anarhismul individualist, numit astfel pentru a se delimita de anarhismul colectivist, nu este total împotriva ideii de comunitate, dar subliniază că numai individualităţile sunt capabile de cooperare. Din acest motiv ei văd asociaţiile doar ca pe un mijloc de satisfacere a nevoilor egoiste ale personalităţii individuale. De aceea, ei susţin sistemul economic capitalist văzut ca mijlocul cel mai eficient de rezolvare a problemelor individuale şi de a întări individualismul. Capitalismul pe care şi-l propun este unul complet eliberat de reguli şi norme ale pieţii, echivalat teoretic după modelul darwinismului social. Ei văd viaţa ca pe o luptă pentru supravieţuirea economică şi fizică, ca pe un câmp de bătălie unde rezistă cei mai puternici.

Hehe, uite asa citind aceasta fraza mi-a picat fisa: pai exact asta avem acum. De aceea se cearta oamenii cand spun ca tarile capitaliste de azi nu sunt chiar capitaliste iar alea comuniste nu sunt chiar comuniste. Ca sistemele nu functioneaza chiar cum au fost gandite, ca in America avem bailouturi in loc de falimentele capitaliste, iar in China comunista e uneori libertate mai multa decat in vest. Pai normal ca sistemele nu functioneaza asa cum zice teoria daca niste baieti simpatici au ajuns sa traga sforile de la nivele mai inalte. Folosind statele si legile si sistemul pentru interesul lor pur individual. Baieti care construiesc partide, acapareaza putere, corup state intregi, fac legi dupa cum au interes, care duc lupta asta fara a mai tine cont de nici o regula de bun simt si care isi vad interesul propriu indiferent de sistemul oficial pus in aplicare intr-o anume tara. Iar pana acum lucrurile au decurs conform manualului. Pentru ca traim de fapt intr-un sistem bazat pe un pur anarhism individualist in acest moment, tovarasi. Uite ca am gasit eticheta potrivita in final. Uite cum vorbeam in proza fara sa stim.. vorba clasicului... :)

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.