China vs US - faza a treia

Despre faza intai va tot povesteam de acum vreo doi ani. De atunci cand chinezii au inteles ca rezervele lor imense in dolari vor incepe sa-si piarda valoarea destul de curand, dar aruncarea lor prea brusc in piata ar fi grabit acest fapt. Astfel au trecut la achizitionarea pe sub mana de petrol, metale rare, metale pretioase, companii de exploatare si alte bunuri tangibile. Reducand in acelasi timp achizitia de bonduri americane si scazandu-si astfel expunerea. In timpul asta baietii de Washinton le trimiteau delegatii de care radeau pana si studentii atunci cand incercau sa explice cat de sigure sunt finantele americane.

Apoi va avertizam in primavara despre inceputul fazei a doua. Aceea in care chinezii s-au cam saturat sa avertizeze politicos sau sa zambeasca frumos atunci cand SUA continua cu bullshitul. Iar americanii simt acum din ce in ce mai tare cum se apropie funia de par. In ultimele luni lupta a devenit pe fata. Cu amenintari privind masuri drastice daca unii nu-si devalorizeaza moneda sau altii mai arunca bani in exces prin QE-uri. Cu companii chineze de rating scazand punctajul americanilor. Cu aliante la G20 si propuneri tot mai serioase de inlocuire a dolarului ca moneda de rezerva internationala.

Ei bine, am impresia ca faza a doua se apropie si ea de final. Se apropie incetisor momentul urmator. Chinezii au cam scapat de dolari facand diverse investitii. Nu doar aur, ci si materii prime din africa sau america de sud, petrol din rusia sau iran, industrii si fabrici din toata lumea. Multe dintre tranzactii fiind negociate pe contracte viitoare sau pe schimburi directe, eliminand necesitatea utilizarii dolarilor ca mijloc de schimb. Se apropie momentul in care costul sustinerii deficitului americii devine mai mare decat renuntarea la rezervele in dolari pe care le mai au.

Toata lumea stie asta. Toti stau cu ochii pe usa. Americanii mai incearca sa traga de timp. Baga un QE2 si apoi mai atrag un pic atentia asupra problemelor din Irlanda, mai fac o diversiune in Coreea. Dolarul isi mai revine o vreme. Dar spectatorii sunt tot mai nervosi. Semnul de exit de langa usa clipeste tot mai tare. E doar o chestiune de timp pana cineva o sa strige foc si toti se vor inghesui sa scape. De treasuries si dolari. Iar atunci va incepe distractia. Faza a treia si probabil ultima.

Intre timp eu continui sa imi aduc aminte de povestea imperiului sovietic. Daca povestea cu Leo Wanta contine macar o farama de adevar, ma gandesc ca ar fi mult mai simplu pentru chinezi sa incerce o astfel de abordare in locul unei confruntari directe. Diferenta majora este insa alta. Dar pentru a o intelege trebuie sa facem un pic de recurs la istorie.

Povestea e lunga si am mai explicat ca prin anii 30 in timpul ultimei mari crize americanii i-au pacalit pe toti sa accepte dolarul ca moneda de rezerva internationala in locul metalelor pretioase. Adica daca tu roman vrei sa cumperi calculatoare din china, trebuie sa schimbi leii in dolari, ii dai pe laptop si apoi chinezul schimba dolarii in yuan la randul lui. Smecheria a fost ca initial americanii au promis acoperire in aur si spuneau ca inflatia va ajuta la stimularea economiilor in perioade de recesiune. Cu timpul insa, nu s-au mai tinut de cuvant si au inflationat mai mult decat le permiteau rezervele de metale pretioase. La fel ca hotii de la 1800, care emiteau mai multe chitante pentru acelasi aur.

Prin anii 70 celelalte tari s-au prins de pacaleala, au incercat sa cumpere aur la cursul oficial si atunci americanii au zis: teapa, decuplam dolarul de aur. Simultan a venit si PeakOil USA, la fel cum in acest moment tocmai experimentam PeakOil global. A urmat o vreme tulbure in care pretul la aur a explodat brusc, sistemul financiar mondial s-a clatinat rau de tot si era cat pe ce sa fie game over.

Ce viseaza unii azi este ca se va repeta povestea din anii 80 cand Volcker a ridicat dobanzile la 20% si s-a reluat consumul. Cand america a reusit sa scape la mustata de crashul financiar cauzat de desprinderea dolarului de aur. Iar PeakOil USA a fost vindecat prin importuri de petrol din Opec, materie prima din america de sud sau fostele tari comuniste. In anii 81-83 americanii au muncit sa-si faca ordine in ograda. Apoi au muncit sa faca praf rubla, ca sa puna mana ieftin pe resursele comunistilor vreo 5 ani mai tarziu. Vedeti ce ziceam mai sus de Leo Wanta. In 89 a inceput destramarea imperiului sovietic, adica accesul la noi piete de desfacere si tari cu mana de lucru sau resurse ieftine. De atunci trenuri intregi de materii prime au luat si la noi calea vestului, intai fier din vechile fabrici demolate, apoi paduri intregi de lemn brut si ulterior petrol. Europenii se incalzesc azi cu gaz de la rusi, iar americanii ard petrolul exportat tot de acestia.

Diferentele de acum sunt insa majore. USA nu mai poate face figura lui Volcker din anii 80 ca sa salveze dolarul. De data asta au datorii infinit mai mari ca atunci si ar intra pur si simplu in faliment. Pana la urma alegerea e simpla: print or go broke. Se pare ca au ales prima varianta. Unii zic ca de fapt nici nu a prea fost o alegere. De aceea Ben are dobanzile la zero si tocmai a incarcat helicopterul cu inca 600 miliarde. Deci Ben nici nu poate si nici nu vrea sa faca la fel ca Volcker pentru a salva lumea financiara. Acum Ben are de fapt un alt model: Zimbabwe School of Economics

Ziceam asadar ca exista o diferenta intre povestea USA vs Rusia din anii 80 si cea China vs USA de acum. Aceea ca in anii 80 inca mai existau la nivel global resurse suficiente pentru a opri prabusirea vechii paradigme economice bazate pe crestere infinita intr-un sistem finit. Problema este ca de atunci americanii au devenit importatori. Ceea ce insemna ca pe masura ce ei continuau sa consume un sfert din resursele mondiale pentru a-si mentine stilul de viata si economia bazata pe consum, datoriile continuau si ele sa creasca. De aceea acum nu mai pot repeta figura de atunci: peak resurse USA a insemnat si peak economy USA. Ce a urmat de atunci a fost doar o crestere virtuala, bazata pe imprimare de dolari si externalizari de servicii.

Dupa colapsul dolarului, chinezii nu vor mai beneficia de resurse ieftine asa cum au facut-o americanii dupa prabusirea imperiului sovietic si a rublei. Pentru ca se termina petrolul la arabi si rusi, s-au cam taiat padurile si in Brazilia sau Romania. Au papat altii tot deja. Chinezii in schimb sunt obisnuiti sa se descurce cu putin. Nu au inca pretentiile si mentalitatea de consum a vesticilor si nici nu cred ca vor apuca sa mai ajunga acolo. Dar la ei nu asta e problema. Problema ? Asa cum bine enumera cineva... nu exista libertate de expresie, e dictatura la vedere, nu se respecta drepturile omului, nu exista democratie, nu exista putere judecatoreasca independenta, nu exista presa libera, nu exista dreptul la uniune sindicala, este cenzurat pana si internetul, este un stat militar-politienesc, tot ce stim este punctul oficial de vedere, sunt executati mii de oameni anual, au rata de sinucideri sky high, lucreaza pe seminte in orezarii, nu exista alta putere in stat decat partidul comunist si altele de genul.

Cu toate acestea lucrurile se imbunatatesc si la ei pe zi ce trece. De aceea unii raman pe ganduri cand vad filmulete de genul asta. Diferenta fata de lumea vestica se diminueaza. Comertul a deschis calea, cercetarea a insemnat educatie si libertatile tot mai multe vin si ele din urma. In final va trebui sa invatam ce e mai bun din ambele sisteme. Puterea de munca si rezistenta asiatica. Deschiderea spre nou si dorinta de libertate a vestului. Sa utilizam resursele in mod economic si sa punem la lucru tehnologia in folosul nostru. Sa creem o retea globala de comunitati cu acelasi set de valori care colaboreaza intre ele. Lumea veche se destrama sub ochii nostri si va trebui sa incepem reconstructia cat de curand. Dar despre asta intr-un alt episod... :)

Update special:
Coincidenta pare incredibila, dar la cateva ore dupa ce publicasem articolul de mai sus, pe care il pregateam de cateva zile, a aparut stirea asta: Both Russia and China have decided to back out of US dollars as the basis for their international trade.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.