A privatiza sau a nu privatiza

Ah, dileme.. dileme. Mda. eu sunt omul cu dilemele. Am ramas cu una si in urma povestilor pe care vi le recomandam zilele trecute. E vorba de aventurile lui Jonathan Gullible mai exact al treilea capitol. Cel cu mosul pescar care se plangea ca in momentul in care statul se ocupa de administrarea lacului, acesta a intrat in paragina. I-am cerut parerea si lui Bogdan, cel de la care primisem linkul la povestea respectiva. Pentru ca ma tot rodea treaba cu lacul. Si nu stiam cum s-ar putea rezolva problema.

I-as da mosului lacul sa aibe grija de el ? L-as “privatiza” ca sa zic asa ? Ca sa-l poata curata si ingriji ? Garanteaza asta cumva faptul ca mosul va avea grija de lacul respectiv ? Si in final cine decide cum se face privatizarea ? Facem ca la petrom ? Ca daca se privatizeaza, atunci vreau sa iau eu lacul. Sa am eu grija de el. Inclusiv raul si padurea din jur, ca sunt cam neglijate si ele. De ce sa le dam mosului si nu mie ? Promit ca nu ma ating de cherestea si nu ma apuc de parcelat lacul pentru o crescatorie de pastravi. Pe cravata mea de pionier… :)

Vedeti asadar ca problema nu e chiar asa simpla cum pare. Pentru ca tipul formei de proprietate nu ar opri neaparat pe cineva sa defriseze padurea sau sa murdareasca lacul. Indiferent daca e proprietatea lui privata sau e proprietate comuna aflata sub administrarea sa ca si reprezentat al statului. Iar privatizarea e ochestie care are si ea limitele ei. Lacul ca lacul. Dar cum facem cu Dunarea de exemplu ? Cu Marea Neagra ? Cum privatizezi Atlanticul ?

Intr-o discutie pe care am avut-o cu Cristian acesta propunea un cadru pentru distribuirea de actiuni. In ideea ca orice comunitate direct implicata de catre bunul respectiv sa primeasca cota de actiuni. Apoi intrebarea era cum se face transferul de actiuni ? Au drept sa cumpere doar cei din satul sau tara respectiva ? Gen tot satul e actionar la un lac de la marginea satului. Toti bucurestenii sunt actionari la Lacul Morii. Toti riveranii la Dunare sau Marea Neagra. Se pot vinde actiunile ? Sau mosteni ? Ca nationalitatea ? Cine face atribuirea lor ? Mda, tot mai complicat. Iar administrarea ramane la fel de anevoioasa ca si in cazul in care statul e proprietar. Pana la urma tot la mana unui administrator se ajunge.

Si atunci ce facem ? Renuntam de tot la privatizare si ne intoarcem la proprietate comuna ? Manifestul comunist al lui Marx ia toata puterea din mana individului si o pune in mana statului. Ar insemna ca dam dintr-o extrema in alta. Nu pot fi astfel de acord cu centralizarea creditului, a mijloacelor de transport si sporirea influentei statului. Care intervine puternic si de multe ori prost. Din contra, sunt pentru descentralizare, cu puterea in mana individului, a micilor comunitati locale. Si un stat formal, mai mult cu rol de coordonare si organizare.

Singura problema ar fi cu dreptul la proprietate si mostenire. Pentru ca uneori "capitalismul" duce la situatii aberante, privatizand la extrem de la locuinte, teren, paduri, obiective naturale pana la apa si mai nou aer. As merge pe o combinatie de proprietate sub forma de proiecte cu voluntariat. Un fel de sistem de "colaborare" bazat pe bun simt si bunavointa. Pentru ca fara acestea nu se poate. Nici in asa-numitul "comunism" dar nici in "capitalism".

Adica sa poti folosi un teren "propriu" dupa bunul plac. Daca esti pasionat de agricultura poti sa-l cultivi, singur sau impreuna cu altii. Daca vrei sa faci o fabrica, sa poti demara un proiect si sa o construiesti. Nimeni nu se poate atinge de ea atata vreme cat esti interesat de proiect, te ocupi de el, poti sa-l duci mai departe si vrei sa continui. Te-ai plictisit ? Vrei altceva ? Nici o problema, cedezi proiectul sau terenul altcuiva. Gratuit si fara obligatii de nici un fel.

Cui ? Oricui e interesat de el. Daca sunt mai multi, se organizeaza o prezentare de proiecte si idei, iar comunitatea alege varianta cea mai avantajoasa. E sarcina celui care vrea sa preia proiectul sa convinga ca ideile sale sunt cele mai bune. Vrei sa scapi de responsabilitati ? Poti reveni oricand la statutul de simplu ajutor al altui organizator de proiect. Ai o idee mai mare ? Poti oricand coopta cativa organizatori de proiecte care sa te sustina in realizarea unui obiectiv comun si benefic tuturor.

Ideea de baza e voluntariatul, nu obligativitatea. Ideea de a ajuta pentru un scop comun si dezvoltarea comunitatii prin colaborare. Nu poti impune celor care te ajuta in proiect sa faca asta daca nu vor. Poti renunta la ei daca nu crezi ca fac o treaba buna, dar nu-i poti santaja cu bani sau concedieri in urma carora raman pe drumuri.

Stiu, e o viata utopica. Una in care o lume post-industriala se intoarce la un mod de trai sustenabil. Sprijinita spre deosebire de comunitatile naturale de pe vremuri, de tehnica si cunostinte avansate de astazi. De surse de energie gratuite care nu produc poluare. In care focus-ul nu e pus pe masina. Pe bani, pe consum cu si fara rost, pe acumulari materiale si ignoranta. Ci pe om. Pe om si umanitate. Vise ? Greu ? Imposibil ? Never say never... ;)

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.