Voi continua azi prezentarea inceputa data trecuta cu inca un articol pe tema experimentelor cu hidrogenul, explicate de data asta mai in detaliu:
Experimentele lui Flavian
Revenim dupa o perioada mai lunga inapoi la oxihidrogen. Va prezentam realizarile lui Flavian din Brasov, o persoana cu deschidere catre energia libera si care a avut curajul sa incerce si sa testeze mai multe tipuri de celule care produc oxihidrogen. El nu numai ca a incercat, chiar a avut cateva reusite deosebite. A reusit sa demonstreze astfel cel putin trei lucruri importante referitoare la oxihidrogen:
1. Oxihidrogenul poate fi produs in conditii destul de usor de reprodus de oricine doreste aceasta
2. Oxihidrogenul poate sustine de unul singur arderea intr-un motor cu combustie interna
3. Oxihidrogenul arde si de unul singur
Oxihidrogenul poate fi produs in conditii destul de usor de reprodus de oricine doreste aceasta
Binenteles ca de demonstrat aceste lucruri au demonstrat de multe ori si altii si sunt inca destul de multe necunoscute legate de oxihidrogen, insa acestea pot fi studiate si descoperite pe viitor. Ceea ce este important este faptul ca Flavian nu este inventator de meserie, nici nu pretinde aceasta, ci este un om simplu, intradevar cu studii superioare, insa el a aratat prin ceea ce a realizat ca oricine poate sa realizeze ca si el daca se mobilizeaza cu rabdare, studiaza cu atentie principiile si realizeza dipozitivele urmand pasii corecti. De exemplu la fiecare din aceste trei puncte exista multe aspecte care pot fi discutate, testate practic si imbunatatite. Astfel la punctul 1 sunt mai multe aspecte care tin de abilitatea practica a celor care incearca sa realizeze unul din modelele de celule existente. Aici mai este vorba de calitatea materialelor folosite, de exactitatea realizarii pieselor componente, de distantele cat mai exacte dintre placi, de cantitatea de electrolit folosita, de cat de bine au fost preparate placile, de marimea suprafetelor de electroliza si eventual de anumite componente electronice care pot reduce cantitatea de curent electric folosit pentru aceeasi cantitate de oxihidrogen rezultat. Cel mai important aspect pare a fi insa gasirea rezonantei de descompunere a moleculei de apa. Acesta se pare ca poate fi folosita apoi impreuna cu cateva dispozitive electronice la producerea unei cantitati foarte mari de gaz HHO cu o cantitate foarte mica de curent electric.
Sa vedem insa exact aceste realizari pe rand. Primul video este despre celula model Bob Boyce de 100 de placi cu urmatoarele caracteristici:
- 100 de placi de 140 mm x 140 mm
- otel de calitatea 304L SS
- 5 LPM(litri de gaz pe minut) de HHO la 1000 W = 4.5 AMP x 220 V
- sticla de 1.5 L se umple in aproape 18 sec
- forta bruta fara componenta electronica PWM
- celula noua, inca in conditionare
Al doilea video este cu aceeasi celula insa la un amperaj mai mare si cu o productie buna de oxihidrogen:
- celula de HHO cu productie de 14 LPM
- sticla de 5 L este umpluta in aproximativ 21 sec
- 230 V x 9 AMP= aproximativ 2000 W
- forta bruta fara componenta electronica PWM
Oxihidrogenul poate sustine de unul singur arderea intr-un motor cu combustie interna
Aici este vorba de utilizarea doar a oxihidrogenului ca si combustibil intr-un motor cu combustie interna lucru posibil si demonstrat si de altii cum ar fi Stan Mayer si Daniel Dingel. Se cunoaste si s-a demonstrat faptul ca oxihidrogenul functioneaza ca si un aditiv pentru motoarele cu ardere interna. Oxihidrogenul ajuta la arderea mai completa a carburantilor le mareste astfel puterea de combustie, randamentul si implicit ajuta la scaderea consumului. Folosirea numai a oxihidrogenului drept combustibil implica insa anumite riscuri pentru motoarele existente. Cel mai mare ar fi riscul ruginirii care poate aparea datorita apei care apare dupa arderea oxihidrogenului, stiindu-se ca acesta arde prin implozie si se transforma inapoi in apa din care a fost produs. Astfel exista anumite experimente care au aratat acest risc. La folosirea oxihidrogenului, ca si un aditiv in anumite cantitati, nu s-au relatat inca probleme si se pare ca nu ar avea de ce sa apara din moment ce orice combustibil contine o anumita cantitate de apa fara de care efectiv nu ar arde. Acest lucru este stiut de mult timp chiar de la inceputurile rafinarii petrolului cand s-a realizat extragerea totala a apei din combustibili si s-a observat ca acestia nu ard astfel.
O alta problema, care trebuie rezolvata in timp, este aceea a randamentului utilizarii doar a oxihidrogenului in locul combustibililor cunoscuti. Credem ca imbunatatiri vor exista in aceasta directie si se va ajunge ca motoarele cu ardere interna sa functioneze cu oxihidrogen, insa nu motoarele existente in acest moment, ci unele cu modificari corespunzatoare pentru caracteristicile de ardere ale oxihidrogenului. E de ajuns numai sa privim la evolutia motoarelor cu ardere interna de la aparitia lor pana in ziua de azi si vom vedea cate imbunatari si modificari au fost realizate. Daca acum 100 de ani cu greu se putea imagina ca o masina poate depasi 50 km/h iar consumul nu era luat in calcul, in zilele noastre 100 km/h ni se pare foarte putin pe autostrada iar un consum de 5 L/100 km este realizabil si normal pentru un autoturism. Aici am putea adauga faptul ca un model care se pare ca se preteaza direct la arderea de oxihidrogen este motorul din material ceramic sau care are partea interioara unde are loc arderea din material ceramic. Aceste feluri de motoare se pare ca echipeaza deja ultimele modele de masini. In video de mai jos se vede clar ca nu exista randament, Flavian demonstrand insa ca un motor poate functiona, in principiu, doar cu oxihidrogen. Iata datele experimentului:
- celula de HHO cu productie de 14 LPM
- 230 V x 9 AMP = aproximativ 2000 W
- un mic motor pe benzina de generator electric
- realizeaza 500 W functionand doar cu HHO
- motor fara modificari la timpul aprinderii si bujie
- forta bruta fara componenta electronica PWM
Motorul generatorului nu are modificari. Este un mic motor pe benzina care antreneaza un generator de 2 KW.
Etapele testului:
- pornirea motorului pe benzina
- conectarea gazului HHO la intrarea de aer in carburator
- oprirea alimentarii cu benzina
- motorul pare ca pierde putere si incearca sa-si revina arzand benzina ramasa in carburator
- benzina este consumata si motorul isi schimba zgomotul de functionare
- ajustarea acceleratiei pentru ca motorul sa nu se opreasca
- se arata din nou faptul ca alimentarea cu benzina este oprita, motorul functionand complet cu oxihidrogen
- se aprinde lampa de 500 W conectata la generator
- lampa sta aprinsa, motorul functioneaza in sarcina
- se stinge lampa, motorul functioneaza mai bine fara sarcina
- se aprinde lampa din nou, motorul incerca sa-si revina din cauza sarcinii
- se scoate alimentarea cu HHO si motorul se opreste
Oxihidrogenul arde si de unul singur
Acest lucru permite folosirea oxihidrogenului drept combustibil, asa cum a aratat si Flavian. O alta aplicatie deosebita a oxihidrogenului este sudura, oxihidrogenul fiind capabil sa topeasca orice fel de material, de la cel cu punctul de topire cel mai mic pana la cel cu punctul de topire cel mai mare. Oxihidrogenul poate sa sudeze materiale diferite intre ele fara ajutorul altor artificii si complicatii tehnice asa cum se intampla la diversele feluri de suduri electrice sau autogen. Aceasta se intampla din cauza celor doau caracteristici ale HHO: arde la nivel atomic si arde prin implozie. Dupa cum o sa vedeti in cele doua video care urmeaza, exceptand cantitatea destul de mica de gaz pentru sudura de aproximativ 5 LPM de HHO, se poate observa cum se pot topi diverse metale si materiale inclusiv caramida, care are punctul de topire destul de mare.
Pentru cei interesati sa inteleaga mai multe in legatura cu acest subiect al oxihidrogenului si folosirii lui drept combustibil puteti accesa Forumul Softpedia cu tema: APA drept combustibil?, Ce parere aveti, a incercat cineva asa ceva? Aici s-a discutat destul de mult despre acest subiect si altele care sunt legate tot de utilizarea apei drept combustibil. Credem ca citirea acestui forum este util pentru oricine nu stie ce este cu oxihidrogenul sau pentru cine a aflat de curand si vrea sa afle mai multe. Exceptand anumite neintelegeri si divergente de idei, exprimate de altfel in limita bunului simt, acest forum poate fi considerat ca un mic indrumator sau abecedar in legatura cu oxihidrogenul si aplicatiile lui. Se gasesc de altfel multe trimiteri la diverse site-uri, poze si pdf-uri uploadate care insa sunt accesibile doar daca va veti inregistra pe Forumul Softpedia, daca nu sunteti deja inregistrat/a. Noi am avut rabdarea si am citit tot forumul de 57 de pagini si va spunem cu sinceritate ca a meritat din plin efortul atat pentru faptul ca a fost o lectura placuta si folositoare cat si pentru toate informatiile utile, linkurile, pozele si pdf-urile adunate.
Cat de curand speram ca impreuna cu Flavian sa facem un articol strict practic in care sa aratam exact cum se realizeaza o astfel de celula, ce materiale trebuiesc, ce dimensiuni, ce etape trebuiesc urmarite si altele. Tot acolo vom uploada si pdf-uri atat in limba engleza cat si in romana cu informatii despre diverse celule.
P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.
In ultimele doua filmulete arati cum HHO arde la gura unei tevi.
RăspundețiȘtergereDin cate stiu, tinand cont de precizarile tale si anume a faptului ca HHO arde singur (nu are nevoie de oxigen), gazul ar trebui sa explodeze (arderea ar trebui sa aiba loc si in cadrul tevii). Fenomenul ar trebui sa fie similar amestecului care rezulta dand drumul la gaz in bucatarie (amestec de gaz natural si aer) adica al unei explozii in momentul aprinderii.
Cum comentezi?
Inteleg la ce te referi. Trebuie intr-adevar avut grija ca flacara sa nu se intoarca pe teava si sa explodeze celula. Daca exista presiune suficienta si un debit mare de gaz, aceasta nu se intampla, dar trebuie oricum luate precautii.
RăspundețiȘtergerePentru aceasta se folosesc arestoare de flacara si booblere, pe care le poti vedea in filmuletul respectiv. Sunt cutiutele acelea umplute cu apa in care bolboroseste gazul produs de celula mare.
OK, sunt partial convins
RăspundețiȘtergereDesi am fost atras de mestereli de genul acesta, din pacate nu am avut ocazia sa realizez ceva in acest gen.
Poti oferi mai multe informatii:
-grafice privind modul de realizare a dispozitivelor
- reactiile (la nivel de principiu) care au loc
- de unde as putea face rost de piese
- ce alte masuri de securitate ar trebui luate
Si inca o intrebare:
Avand in vedere: "Acesta se pare ca poate fi folosita apoi impreuna cu cateva dispozitive electronice la producerea unei cantitati foarte mari de gaz HHO cu o cantitate foarte mica de curent electric." Ar rezulta ca energia eliberata ulterior prin ardere, din cantitatea de HHO rezultat ar fi mai mare decat energia necesara producerii acestuia. Ar rezulta ca in lipsa pierderilor (datorate generatrului electric) ar putea fi realizat un circuit care sa produca energie la infinit. Sincer ma indoiesc. Dar poate sunt solutii asa cum au fost cele oferite pentru comentariul precedent.
Multe din intrebarile pe care le pui erau oricum subiectul unui episod ulterior.
RăspundețiȘtergereLe voi lamuri pe acelea si alte aspecte legate de producerea hidrogenului din apa.
Incet si cu rabdare, cum zicea pai mei... :)
Fascinant, un EROEI de 0.25 :)
RăspundețiȘtergereGab, stiu ca nu esti impresionat. Atentie insa ca acela e doar randamentul aparent, iar EROEI in exemplul de care vorbesti e mult mai slab.
RăspundețiȘtergereDE unde se poate achizitiona un generator de hho si o torta cu care sa se obtina o flacara similara cu cea din experimente.
RăspundețiȘtergereImi pare rau, momentan n-as putea sa-ti recomand pe nimeni care vinde asa ceva gata construit.
RăspundețiȘtergeresalut!
RăspundețiȘtergereHHO pare inlocuitorul benzinei si un combustibil mult mai bun decat benzina, numai ca HHO pare mai periculos.
In fine, un motor de 8.3 litri cata cantitate de HHO ar consuma la suta de km? la fel ca si cantitatea de benzina pe care o consuma in mod normal la suta de km? sa zicem ca motorul consuma 30 litri benzina la suta de km, la fel ar fi si in cazul HHO?
Desigur cu modificarile necesare.
Anonim, HHO fiind gaz se masoara la volum. Empiric in LPM adica litri de gaz pe minut sau LPH daca vrei sa para mai impresionant.
RăspundețiȘtergereConsumul depinde foarte mult de tipul motorului, de regimul de functionare si de calitatea gazului HHO utilizat. Undeva intre 100 si 300 LPM in mod normal.
Pentru lamuriri suplimentare recomand sa citesti si restul articolelor pe aceasta tema: GALERIE.
Felicitari. Ma bucur sa vad pe cineva in RO care este preocupat de energii alternative.
RăspundețiȘtergereMersi.
RăspundețiȘtergereNu trebuie sa exagerezi totusi cu cei din trecut , acum 100 de ani erau masini ce prindeau 220km iar acum 50 de ani buburuza de la VW nu halea deloc benzina intr-un mod exagerat (cred ca la nivel de Dacia 1300 adica 6-7 l/100)
RăspundețiȘtergereIn 1909, the Blitzen Benz was built in Mannheim by Benz & Cie. The bird-beaked vehicle had a 21.5-liter (1312ci), 200 horsepower (150 kW) engine, and on November 9, 1909 in the hands of Victor Hémery of France,[6] the land speed racer at Brooklands, set a record of 226.91 km/h (141.94 mph), ...
Ceva noutati ? Ai mei :) inca mai lucreaza la polywell deci speranta exista .
http://deanesmay.com/2009/09/12/polywell-fusion-wb-8-gets-8-million/
maruntis ...
Mda, din pacate am ramas la nivelul de acum 100 de ani in ce priveste conceptia MAI. Spor la treaba cu fuziunea.
RăspundețiȘtergere