Alternative energetice - experimente: introducere

Episodul 17 al seriei alternativelor energetice inceputa aici. Explicam in episoadele trecute conceptul de EROEI, de bani ca simpla eticheta a produselor obtinute cu ajutorul energiei, ca si de relatia dintre randament si cost. Am trecut apoi la variantele oficiale incercand sa atrag atentia asupra capcanelor subventiei, plimbatul costului energetic si furatul propriei caciuli. Am continuat cu alte aspecte ale problemelor energetice ce apar dupa momentul producerii acesteia, anume transportul si stocarea. Dupa nitzica teorie, am trecut sa detaliem problema stocarii in cazul bateriilor din autoturismele electrice, vorbind despre fabricarea si despre incarcarea acestora. Am adaugat apoi cateva completari si lamuriri la cele deja discutate, pentru ca ulterior sa trecem la un studiu de caz in ce priveste eolienele.

Spuneam apoi in articolul dedicat hidrogenului despre faptul ca am devenit la un moment dat pasionat de experimentari pe tema aceasta. Anume obtinerea hidrogenului din apa cu ajutorul electrolizei in vederea alimentarii unui motor cu aprindere interna cu acest combustibil. Redau mai jos o prima introducere la prezentarea pe care o voi face pe tema experimentelor de acest gen.

Românul care transformă apa în combustibil pentru mașini

Deși nu este de profesie inventator, Flavian Dumitrescu, un tânăr brașovean, lucrează de doi ani la un proiect prin care apa poate fi utilizată cu succes pe post de combustibil atât pentru mașini cât și pentru diferite motoare și chiar și pentru a suda metalul.

Experimentele au avut loc în ultimii 2 ani pe tema utilizării apei drept combustibil. Disocierea apei în hidrogen și oxigen este făcută prin electroliză, cu un randament ridicat, obținându-se cantități destul de mari de amestec gazos oxigen-hidrogen.

Primul experiment a fost realizat în vara lui 2008, când Flavian a reușit alimentarea unui mic motoraș pe benzină cu acest gaz numit și oxihidrogen sau HHO. Pentru ca motorașul să funcționeze 100% cu apă și electricitate, celula de electroliză furniza un debit de aproximativ 14 LPM (litri pe minut) amestec HHO. Alimentarea celulei de hidrogen cu energie electrică se făcea de la priză, iar cu gazul obținut s-a reușit alimentarea doar cu oxihidrogen a unui motoraș care în mod normal funcționa cu benzină. Acest motoraș era de la un generator electric. Care producea la rândul său electricitate, dar mai puțină decât cea consumată de la priză de către celula de HHO.

Se cunoaște și s-a demonstrat faptul că oxihidrogenul funcționează ca și un aditiv pentru motoarele cu ardere internă. Oxihidrogenul ajută la arderea mai completă a carburanților, le mărește astfel puterea de combustie, randamentul, și implicit ajută la scăderea consumului. Folosirea numai a oxihidrogenului drept combustibil implica însă anumite riscuri pentru motoarele existente. Cel mai mare ar fi riscul ruginirii care poate apărea datorită apei care apare dupa arderea oxihidrogenului, știindu-se că acestă ardere prin implozie se transformă înapoi în apa din care a fost produs.

O altă aplicație deosebită a oxihidrogenului este sudura. Oxihidrogenul fiind capabil să topească orice fel de material, de la cel cu punctul de topire cel mai mic până la cel cu punctul de topire cel mai mare. Oxihidrogenul poate să sudeze materiale diferite între ele fără ajutorul altor artificii și complicații tehnice așa cum se întâmplă la diversele feluri de suduri electrice sau autogen.

În vara lui 2009 am făcut și câteva experimente pentru sudarea cu gazul rezultat din electroliză. Oxihidrogenul arde cu flacăra concentrată, dar extrem de puternică.

Flavian are 30 de ani, este căsătorit de trei ani, are un copil de un anișor și jumătate și lucrează ca IT manager pe parte de administrare la o companie din Brașov. El spune că experimentele sunt personale, un hobby, pe care și-l finanțează singur în limita posibilităților. Până în prezent pasiunea l-a costat aproximativ 4000 de euro. Prin aceste experimente el nu dorește să aibă un beneficu financiar ci pur și simplu face ceea ce îi place și de ce nu să pună umărul la descoperirea unui combustibil alternativ util societății.

”Nu am participat până acum la târgurile de inventică și nici nu am făcut această activitate în scopul patentării sau obținerii de profituri financiare. Din contră, toată activitatea mea și detalii despre experimentele realizate au fost puse la dispoziția oricui a dorit să încerce duplicarea lor”, a declarat pentru exclusivnews.ro Flavian Dumitrescu.

Cateva lamuriri: din 1 litru de apa se obtin cam 1800 litri de amestec gazos hidrogen-oxigen. Masurarea acestuia in LPM (litri pe minut) este una empirica deoarece ignora micile variatii de temperatura sau presiune. Este insa un mod destul de rapid de evaluare a randamentului obtinut. Cele mai bune generatoare de gaz din comert obtin in general 1LPM cu 150W energie electrica. Unii producatori de astfel de sisteme folosesc ca unitate de masura LPH (litri pe ora) ca strategie de marketing pentru ca numarul de litri sa para mai impresionant. Celula de generare a hidrogenului despre care se vorbeste in articolul de mai sus este construita de mine personal si voi reveni cu detalii tehnice despre ea intr-un post ulterior.

Pana atunci vreau sa fac o mentiune pentru cei care au mai auzit pe la televizor sau pe internet despre masini care merg cu apa. Pentru ca povestea e asemanatoare cu cea a masinilor electrice. Adica e destul de simplu sa faci o masina sa mearga cu apa, mai greu este sa o faci sa mearga DOAR cu apa. Adica fara electrozi scumpi sau membrane care se consuma la electroliza apei. Fara baterii scumpe din care sa fie extrasa electricitatea necesara electrolizei si fara aditivi chimici pentru obtinerea carora se consuma o gramada de energie. Rog asadar comentatorii sa mai aiba un pic de rabdare pana la finalul seriei alternativelor energetice si sa isi readuca aminte de rugamintea mea privind dimensiunea pietrelor... :)

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.