Am considerat ca mesajul transmis de gecos e unul din cele mai bune comentarii primite pana acum si de aceea merita un pic mai multa atentie. Redau mai jos cateva fragmente, cu multumirile de rigoare. Pentru ca avem nevoie de astfel de exemple.
Mai rau este urmatorul lucru: in mod net, sigur si ineluctabil ne ducem in hau. Nici nu vreau sa ma gandesc la momentul cand toate imprumuturile pe care le face actualul guvern vor ajunge la scadenta. Nu vreau sa ma gandesc la cursul euro leu din acele zile cand va trebui sa returnam sumele imprumutate care pentru "economia romaneasca" vor fi adevarate baroase luate in freza. Daca isi vor rupe gatul sau nu baietii din Bilderberg cu dolarul sau cu lira lor eu vad aceste lucruri intamplandu-se mai tarziu decat colapsul leului romanesc.
Citesc cam de vreo 6 luni blogul tau. Personal te admir pentru ca si eu gandesc aproape la fel ca tine. Crede-ma ... zilnic ma uit la ceas :) M-am uitat la tot ce am prins in domeniul documentarelor : Zeitgeist, Zeitgeist Addendum, In debt we trust, Capitalism a love story. Am terminat Informatica Iasi in 1996 si dupa ce am lucrat 7 luni la o firma ASAM Iasi cu 1200 de angajati concomitent cu anul de master aveam doua cai : ori plecarea in Canada ori privatizat in Romania. Cum am copil din anul 4 de facultate am ramas in tara.
Pana in 2007 nu m-am putut plange deloc. Am fost chiar mandru ca am reusit sa supravietuiesc 14 ani fara sa iau un ban de la sistem (doar alocatia copilului.) Dupa acest an am simtit permanent cum ma scufund. Nu mai merge nimic. Sunt in depresie. Stau in Bacau ... anul trecut am vandut unul din cele 2 apartamente pe care le am si mi-am facut casa intr-o comuna la 6 km de centrul Bacaului. Am noroc ca socrii au acolo cam 1 ha in jurul casei. De la Informatica am ajuns la cultivatul de rosii, ardei, gogosari pe o suprafata de 3.000 m2 de solar anul asta. Incerc sa devin autosuficient. Ego-ul nu ma lasa sa imi inchid firma si sa renunt si la al doilea apartament central in care stau. Sper sa scap de ego ... vremurile ma ajuta foarte mult :)... si sa ma mut in casa noua unde sa ascult rasadurile cum cresc si sa fug de sistemul in care suntem captivi. De aceea blogul tau ma ajuta foarte mult in hotararile pe care le voi lua in viitor. Multumesc!!!
In toti anii de cand am firma am ajuns la o mare concluzie. Singurul profit adevarat, curat si fara sa iti creeze disonante este cel obtinut din productie. Nasol este ca nu bankfobie :). Nu suport bancile. Nu am credite la nici o banca dar nu am nici cont bancar personal. Singurul cont bancar este al firmei. De aceea singura productie pe care sunt capabil sa o fac este cea in domeniul agricol si asta pentru ca in acest domeniu nu ai nevoie de foarte mari sume de bani. Cred ca daca lucrurile merg asa cum anticipam multi de pe blogul tau in maxim 2 ani ma fac un taran autentic :D
Si gecos nu e singurul exemplu. Primit ulterior de la Jucatoru:
Il inteleg perfect pe gecos, si eu am inceput sa imi pun rosii si leustean in curte, si imi vine sa las balta ingineria software, care oricum se face dupa ureche in 90% din cazuri. (alta discutie...) Este probabil singura modalitate de a respinge toate aceste "inginerii" financiar-bancare care ne transforma pe toti in sclavii sistemului, chiar si atunci cind evitam credite si traim fara sa ne depasim posibilitatile. Reintoarcerea la lucrurile simple, e singura solutie, si e un paradox ne trebuie ani de scoala si experienta ca sa o (re)descoperim.
P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.
corect
RăspundețiȘtergereAm o intrebare : ce a determinat decizia de gasi un mod simplu si autosuficient de trai ? Sint vremurile astea, sint ventilari de la o viata de oras aiuritoare si stresanta, sint amintiri din copilarie fericite ... ?
RăspundețiȘtergereIntreb asta pentru sint curios sa explic de unde am plecat si unde dracu am ajuns, si unde ne intoarcem iara.
Curios, e ca in tarile dezvoltate exista temeri cu privire la generatiile actuale de tineret, care nu stiu nici macar sa isi lege sireturile, nu cunosc viteza pasului, au pretentii imense pe termen scurt cu privire la munca/rasplata/. Ei vor asigura cursul economic viitor, spre deosebire de tatii si bunicii lor, care au muncit de le-au iesit ochii din cap, s-au bucurat de echilibru si responsabilitate fata de colectiv, frica fata de a consuma mai mult decat isi permit.
Inca odata, nu sint gica contra :), doar is curios de ce determina pe fiecare. Adica daca ar fi continuat tzigania asta fara sa crape, si-ar fi dat cineva seama ? Si mai mult, daca jmecheria o sa revina in termen scurt si cu mai mare forta, o sa isi aminteasca cineva ca a vrut sa fie tzaran , in timp ce fostul vecinu de la bloc tocma si-a luat al 3-lea porsche ?
Fie-mea, la 6 ani, deja a cultivat legume de 2 ori. A fost convinsa sa manance mazare doar pentru ca ea a pus-o. Are gainile ei. :-) Si pe mine ma bate gandul sa-mi fac o sera.
RăspundețiȘtergereSă te regăseşti pe tine însuţi, să te autocunoşti, să înţelegi de ce faci ceea ce faci.. să vezi că tot ceea ce percepi este propria ta creaţie..
RăspundețiȘtergereCam despre asta e vorba..
Ar trebui sa multumesc tatalui meu, care indiferent ca aveam sau nu sesiune de examene in Bucuresti, ma chema la munca, la tara. "Ca sa stii",imi spunea el. "La ce-mi trebuie mie?", spuneam eu. "Nu se stie niciodata"...Ati observat ce succes au in occident emisiunile care te invata sa gatesti? Aia nici nu mai stiu sa-si faca de mancare in absenta semipreparatelor la plic...
RăspundețiȘtergere@Robert
RăspundețiȘtergereSunt sigur ca 90% (sau mai mult) din cei sub 30 ani care traiesc in afara oraselor sunt inca atrasi de poleiala societatii moderne. "Sindromul" simplificarii vietii se manifesta mai mult ca sigur in cazul indivizilor orasenizati, cu profesii dependente de viata si tehnologia moderna. Eu unul nici macar nu am avut vreodata contact cu agricultura, bunicii erau functionari publici, deci amintirile din copilarie se exclud.
Cit despre "tiganie" (criza economica) si "smecherie" (iresponsabilitate sociala si fiscala), cred ca ar trebui sa nu aiba nici o influenta. Nu trebuie sa vina criza ca sa intelegem ca iresponsabilitatea nu e un lux pe care sa ni-l permitem, indifent de banii pe care ii cistigam. Si cred ca avem o mare responsabilitate fata de copiii nostri, care in clipa de fata se indreapta inexorabil spre ceea ce descrii, si pe care trebuie sa ii educam sa gindeasca pe termen lung, si sa inteleaga ce este cu adevarat important din multitudinea de alternative cu care se confrunta.
Și eu m-am bucurat tare mult când am văzut mesajul lui gecos. Cred că mai sunt foarte mulți la fel, doar că poate nu au chef să scrie pe net despre asta.
RăspundețiȘtergere@Robert - eu as citi doar fuck the system.
RăspundețiȘtergereE prima oara cand intru pe blog si imi place. Am linkul de la un prieten care locuieste in Canada si citeste de acolo. Anyway!
Nevasta-mea (educata, facultate, reviste, Cosmopolitan, fashion victim) de 2 ani ma bate la cap sa ne tragem o ferma la tara, mai departe. Calculul ei: ce ne facem daca totul se duce de rapa? Sigur trebuie si un minim de confort dar ideea nu e proasta. Cu un mimim "ajutor" tot ceea ce avem poate sa nu mai existe: uitati de contul bancar, uitati de apartament, statul este o gluma (numai definitia de la Wikipedia te face sa te caci pe tine de ras). Ideea de taran nu e proasta de loc, inseamna inainte de toate independenta (am o matusa si un unchi cu copil de 18 ai la tara care de 20 de ani nu traiesc decat din asta, nu cu Q7, nu cu haine de firma, dar gaina si gradina dau suficient ca sa nu stie daca e criza afara sau e boom economic si liniste)