Povestea incepe asa.
Se facea ca acum vreun secol cineva a adus la lumina ceva care va revolutiona lumea asa cum era ea cunoscuta pana in acel moment.
Autoturismul ? Avionul ? Electricitatea ?
Nope. Gresit.
Era o substanta neagra si murdara, care la prima vedere nu parea cine stie ce. Era buna de ars si o foloseau la iluminat si alte scopuri de multa vreme, pana la nasterea automobilului. Abia atunci si-a aratat adevarata valoare. Si a inceput nebunia. Nebunia petrolului. Si goana dupa "aurul negru".
Si au sapat peste tot in cautarea lui si pentru a potoli setea tot mai mare a omenirii si cresterea tot mai mare a cererii si consumului. Si restul, cum se spune... e istorie.
In ziua de azi orice atingeti in fiecare secunda are legatura cu petrolul. De la petrolul consumat de utilajele miniere care scot materia prima pentru tot ceea ce industria foloseste in procesele ei, la petrolul consumat de industria respectiva. Cel consumat de masina lucratorului care face naveta zilnic la acea fabrica, cel consumat pentru fabricarea cauciucurilor de la masina lui. Si al tuturor masinilor care duc produsele respective din fabrica in supermarket. De unde le cumparam noi si le ducem acasa cu masina noastra care consuma si ea petrol. Si are legatura si cu painea zilnica pentru care ingrasamintele din petrol si benzina tractorului care ara campul sunt iarasi necesare. Si totul are legatura cu petrolul, pana la plasticul tastaturii de pe care tastez si al plasticului pentru cablul pe care acest mesaj e transmis.
luni, 23 iunie 2008
Sa incepem
La inceput a fost calculatorul. CIP-ul vechi cu jocuri incarcate de pe casete, XT-urile verzi din laboratorul liceului si apoi PC-urile - marea revelatie.
Apoi a aparut timid internetul si am cunoscut mailul. Asta era pe vremea cand site-urile romanesti se numarau pe degete, iar romtelecomul si connex inca nu faceau legea pe 56k.
Treptat la lista s-au adaugat "jucarii" gen messenger, forumuri, torrenti, google, youtube, magazine online, bloguri si alte nebunii care mai de care mai atractive. Computerele deveneau tot mai rapide, apareau laptopuri incredibil de performante, de diverse si de ieftine. Vedeam telefoane cu GPS, sistem de operare, memorii si procesoare mai tari decat PC-urile de acum cativa ani. Si am trecut dincolo de punctul in care nu mai concepeam o lume fara tehnologie, internet si calculatoare.
Pana in zilele noastre. Sau mai degraba anul trecut. Cand am facut o descoperire. Ca toate astea s-ar putea sa nu mai fie. Sau cel putin nu pentru multi din cei care le au acum.
Si la prima vedere am zambit: nu, asa ceva nu se poate intampla. La cum evolueaza lucrurile in ziua de azi, la cum laptopul de anul trecut este de 2 ori mai rapid si de 2 ori mai ieftin anul acesta. La cum masina de acum 3 ani este acum de 2 ori mai accesibila, la cum banda de internet se dubleaza pe zi ce trece. La cum creste economia noastra si a planetei zi de zi. Ce prostii vorbesc oamenii astia. Nici nu merita sa-i bag in seama. Si i-am ignorat. O data, de doua ori, de 10 ori.
Pana intr-o zi, cand din plictiseala sau curiozitate, nici nu mai stiu exact ce a fost, dar am inceput sa citesc. Si a aparut curiozitatea. Si aceasta a crescut. Si apoi a inceput totul.
Apoi a aparut timid internetul si am cunoscut mailul. Asta era pe vremea cand site-urile romanesti se numarau pe degete, iar romtelecomul si connex inca nu faceau legea pe 56k.
Treptat la lista s-au adaugat "jucarii" gen messenger, forumuri, torrenti, google, youtube, magazine online, bloguri si alte nebunii care mai de care mai atractive. Computerele deveneau tot mai rapide, apareau laptopuri incredibil de performante, de diverse si de ieftine. Vedeam telefoane cu GPS, sistem de operare, memorii si procesoare mai tari decat PC-urile de acum cativa ani. Si am trecut dincolo de punctul in care nu mai concepeam o lume fara tehnologie, internet si calculatoare.
Pana in zilele noastre. Sau mai degraba anul trecut. Cand am facut o descoperire. Ca toate astea s-ar putea sa nu mai fie. Sau cel putin nu pentru multi din cei care le au acum.
Si la prima vedere am zambit: nu, asa ceva nu se poate intampla. La cum evolueaza lucrurile in ziua de azi, la cum laptopul de anul trecut este de 2 ori mai rapid si de 2 ori mai ieftin anul acesta. La cum masina de acum 3 ani este acum de 2 ori mai accesibila, la cum banda de internet se dubleaza pe zi ce trece. La cum creste economia noastra si a planetei zi de zi. Ce prostii vorbesc oamenii astia. Nici nu merita sa-i bag in seama. Si i-am ignorat. O data, de doua ori, de 10 ori.
Pana intr-o zi, cand din plictiseala sau curiozitate, nici nu mai stiu exact ce a fost, dar am inceput sa citesc. Si a aparut curiozitatea. Si aceasta a crescut. Si apoi a inceput totul.
Introducere
Un nou blog. Intre atatea mii. Sau sute de mii. Ce as putea aduce nou ? Ce ar mai fi de spus ?
Priveam acum ceva timp explozia de "jurnale" on-line si febra care a cuprins de vreo 2-3 ani si internetul romanesc. Unele interesante, altele mai putin, teme diverse, autori pestriti.
Nu vedeam rostul, nu prindeam ideea, nu credeam ca voi ajunge sa incep si eu la randul meu asa ceva. Si totusi...
Am devenit cu adevarat interesat abia in ultimul an de temele pe care voi incerca sa le prezint in continuare, iar apoi totul a devenit un vartej. In care se aduna tot mai multa si mai multa informatie, tot mai diferita de ceea ce stiusem si intelesesem pana in acel moment. Incepeam sa constientizez si sa aprofundez tot mai tare. Si sa ma implic in discutii pe teme de acest gen pe care nu dadeam prea multi bani pana de curand.
Si mi-am dat seama. Ca mai sunt si altii ca mine. Cu mai multe sau mai putine cunostinte. Si ca vor aparea tot mai multi. Care s-ar putea sa nu cunoasca. Si sa devina la un moment dat interesati. Sa afle si ei. Si de aici pana la blogul acesta mai ramasese doar un pas. Pe care l-am facut astazi...
Cu dedicatie, pentru curiosi.
"In the name of Science, Question Everything" - Discovery Channel
Si regula de baza pentru cei care vor deveni interesati:
NIMIC DIN CEEA CE VOI SCRIE NU TREBUIE LUAT CA ADEVAR ABSOLUT. ESTE DOAR O INVITATIE LA MEDITATIE SI DEPINDE DE FIECARE CAT DE MULT VREA SA DEVINA INTERESAT SAU NU DE TOT CE PREZINT.
Priveam acum ceva timp explozia de "jurnale" on-line si febra care a cuprins de vreo 2-3 ani si internetul romanesc. Unele interesante, altele mai putin, teme diverse, autori pestriti.
Nu vedeam rostul, nu prindeam ideea, nu credeam ca voi ajunge sa incep si eu la randul meu asa ceva. Si totusi...
Am devenit cu adevarat interesat abia in ultimul an de temele pe care voi incerca sa le prezint in continuare, iar apoi totul a devenit un vartej. In care se aduna tot mai multa si mai multa informatie, tot mai diferita de ceea ce stiusem si intelesesem pana in acel moment. Incepeam sa constientizez si sa aprofundez tot mai tare. Si sa ma implic in discutii pe teme de acest gen pe care nu dadeam prea multi bani pana de curand.
Si mi-am dat seama. Ca mai sunt si altii ca mine. Cu mai multe sau mai putine cunostinte. Si ca vor aparea tot mai multi. Care s-ar putea sa nu cunoasca. Si sa devina la un moment dat interesati. Sa afle si ei. Si de aici pana la blogul acesta mai ramasese doar un pas. Pe care l-am facut astazi...
Cu dedicatie, pentru curiosi.
"In the name of Science, Question Everything" - Discovery Channel
Si regula de baza pentru cei care vor deveni interesati:
NIMIC DIN CEEA CE VOI SCRIE NU TREBUIE LUAT CA ADEVAR ABSOLUT. ESTE DOAR O INVITATIE LA MEDITATIE SI DEPINDE DE FIECARE CAT DE MULT VREA SA DEVINA INTERESAT SAU NU DE TOT CE PREZINT.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)